Internetul este un loc aglomerat. În fiecare secundă, aproximativ 6000 de tweet-uri sunt trimise, mai mult de 40.000 de căutări pe Google sunt efectuate și sunt trimise mai mult de 40.000 de email-uri, conform Internet Live Stats, un site aparținând Real Times Statistis Project.
Însă aceste numere constituie doar o cantitate infimă al imensității Web-ului. Încă din septembrie 2014, numărul paginilor web a depășit pragul de 1 miliard, un număr care fluctuează din moment ce anumite site-uri devin defuncte, iar altele noi le iau locul. Sub acest arhicunoscut Internet etern variabil și fluctuant, dar cât de cât cuantificabil, stă ascuns ceea ce utilizatorii numesc “Deep Web”, care include conținut pe care Google sau alte motoare de căutare nu le indexează. Conținutul “Deep Web” poate fi la fel de inofensiv ca și rezultatele unor căutări ale unei baze de date online sau secretos și ascuns precum forumurile pieței negre accesibile utilizatorilor de Tor. (Tor nu este destinat doar pentru a desfășura activități ilegale, ci și pentru persoane care doresc să-și protejeze anonimatul în activități online).
Combinând Web-ul “de suprafață” etern schimbător cu necuantificabilitatea “Deep Web”-ului ajungem rapid la concluzia că estimarea mărimii reale al internetului este o sarcină extrem de dificilă, iar conform analiștilor din domeniu Web-ul este mare și va deveni și mai mare.
Cu aproximativ 1 miliard de site-uri web, colțurile Internet-ului adăpostesc și mai multe pagini individuale, adică aproximativ 4.66 miliarde de pagini on-line pe la mijlocul lunii martie 2016, această statistică neincluzând “Deep Web”, ci doar partea căutabilă, adică “Surface Web”.
Deci până la urmă, care este cantitatea de informație stochată pe Internet? Ca să răspundem la această întrebare, trebuie să luăm in calcul trei aspecte importante ale internetului: capacitatea internetului de a stoca informațiile, capacitatea de comunicare al internetului si capacitatea de calcul al internetului. Capacitatea de comunicare poate fi măsurată prin cantitatea de date ce poate fi transferată sau cantitatea de date care este transferată la un moment dat.
In 2014, un grup de cercetători au publicat un studiu in revista Supercomputing Frontiers and Innovations referitor la capacitatea de stocare al Internetului. Rezultatul a fost unul uimitor, adică 10^24 bytes, sau 1 milion de exabytes. Ca să înțelegem această sumă enormă, trebuie să știm că un byte (o unitate de date) este alcătuită din 8 biți și este egală cu un singur caracter dintr-unul dintre cuvintele scrise în acest articol. Deci, un exabyte este egal cu 1 miliard de miliarde de bytes.
O modalitate de a estima capacitatea de comunicare al internetului este de a măsura traficul ce se deplasează prin el. Conform companiei Cisco, internetul este acum în epoca zettabyte, un zettabyte fiind egal cu 1000 de exabytes. Până la sfârșitul anului 2016, se estimează că traficul la nivel mondial va ajunge la 1.1 zettabytes pe an, iar până în 2019, Cisco preconizează o creștere la 2 zettabytes pe an.
Tradus în termeni laici, un zettabyte este echivalentul a 36.000 de ani de înregistrări video high definition, care la rândul său este echivalentul în streaming al întregului catalog Netflix. De 3177 ori.
În 2011, în revista Science a fost publicat un studiu științific, în care capacitatea de comunicare al internetului a fost estimată la 3 x 10^12 kilobits/sec, o măsură a lățimii de bandă. Acest studiu se bazează pe capacitatea infrastructurii hardware, și nu pe cantitatea de date care a fost transferată la un moment dat.
Internetul a schimbat radical și pentru totdeauna peisajul IT. În anul 2000, înainte ca internetul să devină omniprezent si parte organică a vieții cotidiene, capacitatea de telecomunicare era de 2.2 exabytes comprimați optim, urmând ca în 2007 această cifra să crească la 65 exabytes.
Tot același studiu realizat in 2011 scoate în evidență că în timp ce capacitatea de stocare mondială se dublează la fiecare trei ani, capacitatea de calcul mondială se dublează în fiecare an și jumătate. Astfel, cu toate computerele interconectate, omenirea ar fi putut efectua 6.4 x 1018 calcule pe secundă – similar cu numărul de impulsuri nervose pe secundă al creierului uman. În 2016 insă, această putere de calcul a devenit de opt ori mai mare comparativ cu creierul uman. Desigur, asta nu inseamnă că opt oameni intr-o cameră ar putea gândi mai repede decât toate calculatoarele din lume. În multe feluri, inteligența artificială surclasează anumite capacităti cognitive umane, însă per total, acesta este încă departe de a mima inteligența generală a oamenilor. În mediul on-line, inteligența artificială stabilește ce posturi Facebook vedem, ce rezultate apar la o căutare Google sau efectuează chiar 80% din tranzacțiile de pe bursele de valori.
Așa cum am discutat mai sus, internetul este în continuă creștere, iar ca să ne facem o imagine în ansamblu asupra ceea ce se întâmplă într-un singur minut în acest tărâm virtual extrem de vast, am ales să prezentăm câteva statistici relevante.
- 701.389 de autentificări pe Facebook
- 347.000 de tweeturi trimise (o creștere imensă de la 100.000 in 2014)
- Valoarea vânzărilor/minut pe Amazon $203.596
- 1389 de curse/minut prin Uber
- 69.444 ore de conținut Netflix
- 150 de milioane de emailuri trimise
- 527.760 fotografii partajate prin SnapChat
- 51.000 de descărcări din Apple Store
- Peste 120 profiluri noi create pe LinkedIn
- 38.194 postări pe Instagram
- 1.04 milioane de Vine loops
- 38.052 ore de muzică redate prin Spotify
- 2.5 milioane de interogări de căutare Google
- 972.222 swipe-uri pe Tinder
- 2.78 milioane de înregistrări video redate pe Youtube
- 20.8 milioane de mesaje WhatsApp
- 600 editări de articole Wikipedia
Acestea sunt cele mai relevante statisitici despre ce se întâmplă într-un singur minut pe internet în 2016, rămâne să ne imaginăm ce ne va aduce viitorul. Cu mai mulți utilizatori de internet în fiecare an, viitorul promite niște statistici interesante datorită creșterii constante a nevoii pentru informație.
Surse:
